Alte vieti

Ce-ar fi daca as putea sa aleg cum sa-mi continui viata de maine, sa traiesc o alta viata... cum ar fi? Sa las in urma tot ce e acum "viata mea", si sa incerc sa gasesc puterea sa traiesc intr-o alta lume... o lume diferita de cea de pana acum... Cum ar fi?

As vrea sa traiesc intr-o lume fara culoare, sa uit de albul cristalin al zapezii, de negrul stralucitor al noptii, de verdele frunzelor vara si de ruginiul lor toamna, de albastrul limpede al cerului, si de miile de culori care acopera pamantul zi de zi... sa uit de culoarea buzelor tale, de rosul din obrajii tai... Cum ar fi sa traiesc intr-o lume fara culoare? ...

Sau poate as alege sa traiesc intr-o lume fara sunete, sa uit de cantecul pasarilor din padure vara si al greierilor din oras in noptile calduroase de august... sa uit de zgomotul masinilor care-mi amutesc sufletul zi de zi... sa uit de sunetul vantului ce bate neingradit printre copaci in parcuri... sa uit de vocea ta care-mi sopteste in fiecare noapte la ureche "somn usor"... Cum ar fi sa traiesc intr-o astfel de lume, fara sunete? ...

Sau poate ar fi mai bine sa traiesc intr-o lume fara oameni? ... sa uit de rautate, de gelozie, de invidie si prostie... sa uit de razboaie si conflicte, sa uit de politica si coruptie... sa uit de poluare si defrisari, inundatii si accidente... sa uit de bani si necesitati... sa uit de zambetele celor din jur, de lacrimile care curg pe obrazul cuiva, de bucuria din inima altcuiva... sa uit de tine... Cum ar fi lume fara oameni? ...

Hmmmm... optiuni peste optiuni... Dar cred ca pana la urma, tot la lumea de maine raman... Chiar daca e nesigura, rece si prafuita, e lumea mea... Iar in lumea mea, tu esti asa cum te-am visat: colorata, vorbareata si plina de viata ...

Cutia prafuita cu sentimente

Tin minte de parca ar fi fost ieri... Stateam pe o banca, la umbra unui copac inalt... Parca si acum vad cum lumina incerca sa se strecura printre crengi, doar pentru a se pierde printre firele tale de par, pentru a-ti mangaia chipul, pentru a se picura in ochii tai si sa-ti incalzeasca inima... Ce-as fi vrut atunci sa-mi storc inima de un strop de iubire, si sa ti-l picur pe buze, sa simti cat de dulce si calda e... si toata era doar pentru tine. Te priveam ca si cum timpul ar fi stat in loc, nepasator la ce era in jurul nostru. Privirea ta era pierduta in inima ta... Cautai ceva, cautai un raspuns... Atatea vise erau in mintea ta, atatea sentimente in inima ta, dar oare care erau cele pentru mine? Te-ai oprit din gandit, si ai dat totul deoparte. Ai inchis ochii, si cand i-ai deschis, te-ai intors la mine zambind si m-ai sarutat. Eu, am inchis ochii, si tu m-ai sarutat din nou... Daca cineva m-ar fi intrebat atunci ce am visat ultima oara, i-as fi raspuns: "am visat ca am fost sarutat de un inger", numai ca ingerul meu era adevarat, si era in fata mea, zambind...

Se spune ca amintirile sunt singura noastra mostenire pe acest pamant. ..La mine fii sigura ca vei gasi chipul tau frumos, cu ochisorii ce ma priveau uimiti, cu buzele-ti ce-mi spuneau "te bat", cu inima-ti ce-mi spunea "mi-a fost dor de tine". Ai aparut in viata mea, pe vremea cand eu doar visam la tine. Si ai disparut incet pe masura ce visul incepea sa devina realitate... Insa ai ramas destul de mult, cat sa nu mai fii un simplu vis. Acum esti o amintire vie. Eu cred insa ca amintirile nu sunt niciodata incheiate, si cat timp traim, si amintirile cresc odata cu noi. Cand spun amintire, eu nu ma gandesc la trecut, ci ma gandesc la viitor. Asa ca abia astept sa vad cand mi te va scoate iar viata in drum, si cum va continua amintirea ta in viata mea.

Visele se uita, amintirile sunt vesnice, si vesnica esti si tu in inima mea...