luni, decembrie 31, 2007

Dorinte

Care e dorinta ta cea mai puternica?
Ce crezi ca meriti si inca nu ti s-a oferit?
Ai incercat sa-ti indeplinesti singur(a) dorinta?
..............................

sâmbătă, decembrie 29, 2007

Ultimul gand din 2oo7

Mi-e dor de tine... Ma gandesc cu teama ca 2007 o sa fie singurul an in care ai fost in viata mea... Si totusi privesc ca un visator la 2008... si tu ai ramas visul meu cel mai de pret. Acest mesaj nu e de ADIO, ci e de CE MAI FACI sau MI-E DOR DE TINE! M-ai invatat sa privesc viata ca un joc... Dar cand ai plecat, mi-ai luat si toate jucariile! Acum nu plang, caci stiu cum e sa te joci... si amintirea imi ajunge cat sa ma aline!

Oare ai fost doar un fulg de zapada pe buzele mele? Oare inima ta a fost a mea? Oare te mai gandesti la mine? Intrebari nascute din liniste... din tacere! Si totusi :) ... Te voi astepta mereu intr-un Colt de Rai, la umbra unui copac... zi de zi... an de an... viata de viata!!!

Stau in pat, cu fruntea spre tavan, si cu mana dreapta pe inima si cealalta sub cap... Parca te vad cum iti lasi trupul moale langa al meu... cum capul tau se lasa usor pe pieptul meu... cum se face liniste in camera si insusi timpul sta in loc. Ridici incet mana mea de pe inima mea, si-ti asezi urechea in locul mainii. Eu incet, imi trec mana prin parul tau matasos... :) ... E liniste, si totusi inteleg tot ce vrei sa-mi spui... Dau sa-ti ating chipul cu mana. Mi-era atat de dor de senzatia asta... Iti ridic capul, sa-ti vad ochisorii... Atunci te zaresc plangand, si totusi zambind... Dau sa te sarut, si dispari... Zambesc... si ma asez inapoi in pat, intins pe spate, cu capul spre tavan, si cu mana pe inima! Acesta e modul meu de a-mi aminti de tine :) ...

Eu m-am iertat pe mine... Sper ca si tu sa gasesti puterea sa ma ierti, dar fara sa ma uiti...

luni, noiembrie 26, 2007

O seara oarecare

Era pe inserate... aproape noapte. Tanara tocmai se intorcea din oras. Obosita, dupa o zi ce inca o apasa pe umeri, trece agale pragul apartamentului ei. Isi scoate cu greu cizmele, si se uita in oglinda. Zambeste copilareste si scoate limba :) ... Apoi isi pune pardesiul in cuier si se indreapta catre bucatarie... Arunca o privire in frigider, si apoi se razgandeste. Se duce in sufragerie, unde era fotoliul ei preferat. Deschide becul si cauta telecomanda.

Se aseaza in fotoliu, si se ghemuieste, pana ce ajunge sa-si ia genunchii in brate ... Cand sa deschida televizorul...se opreste!Era o liniste apasatoare in camera...si fiecare coltisor ii amintea de el. Atunci mana incepuse sa i se lase in jos, si tot corpul parca ii intra in amorteala. "Mi-amintesc cand stateam amadoi in fotoliul asta. Ce inghesuiti mai eram :) !".Atunci, ca si cum ar fi auzit o bataie din palme se trezi. Ofta, in amintirea vremurilor, si deschise televizorul...Trecu prin toate posturile insa niciunul nu-i spunea nimic. Il lasa pe un post, numai pentru ca sunetul lui sa umple apartamentul gol.

"Parca am vazut ceva dulce in frigider, totusi! Sa nu se strice :D ". Sare din fotoliu, si fuge catre frigider. Scoate inghetata din congelator, si o lingurita din sertar... Cu fiecare lingurita de inghetata parca se mai trezea un putin. "E la fel de dulce ca si buzele lui cand era frig dimineata :) ...". Atunci se lasa prada dorului de el."Poate un dus imi va face bine!".Lasa inghetata cu lingurita in caserola, si isi scoate incet camasa de pe ea...o lasa pe scaunul de pe care tocmai se ridicase. Pe hol ajunsa, isi scoate pantalonii si ii arunca in urma ei...

Aproape goala ajunge in baie, lasand in urma ei toate hainele, in tocmai cum facea cand el venea tarziu, si ea il astepta :) ."Ce mult ii mai placea sa ma caute! Ce mult imi placea sa fiu gasita...".Potriveste apa si se baga sub dus... Incet incepe sa-si maingaie gatul...mainile...si ajunge sa se tina in brate."Mi-e dor...".Atunci se rezeama cu mainile pe peretele de sub capul de dus, si lasa apa sa-i ude parul...lacrimile i se pierd printre picaturile de apa. "Mi-e dor sa ma alinte...sa ma tina in brate...Mi-e dor sa-i aud inima batand!".Apoi brusc ridica fruntea si lasa apa sa-i spele lacrimile.

Dupa inca 5 minute, iese de la dus si isi ia un prosop pe ea...Se uita in oglinda si-si zambeste provocator."Chiar sunt frumoasa!"...Isi usuca parul si-si suna prietenii."Iesim? :D" ...

duminică, noiembrie 25, 2007

Ganduri din fata televizorului (1)

... o picatura de vin rosu pe o camasa alba. La fel e si cu dragostea... E de ajuns "un putin", pentru a umple un mare gol din inima ta :) ... Si dupa ce s-a umplut acel gol, chiar daca se mai pierde odata cu timpul, sau mai scurge cand se frange inima, culoarea si mirosul niciodata nu vor disparea...culoare si miros ce te vor impinge mereu sa iubesti...
. . .
In ceata de afara, vorbele mele se pierd fara ca macar sa fie auzite...nici macar visele nu mai au puterea sa se nasca...nici inima mea nu mai are curajul sa zboare, de teama sa nu se piarda...astfel,se scurg orele si timpul trece...doar eu si inima mea, vorbim in soapta despre trecut si prezent...amandoi visand la viitor!
. . .
... cele mai dulci iubiri sunt cele ce lasa loc multor vise...cele mai frumoase zambete sunt cele ce raman scrijelite pe peretii inimii...cele mai scumpe amintiri sunt cele ce se contopesc cu visele tale!
...
Sunt multe vorbe ce se spun si dainuie o viata in mintea celui ce le spune si ale celui ce le aude. Insa vorbele ce nu sunt rostite dainuie doar in mintea celui ce ar fi vrut sa le rosteasca, de doua ori mai mult! Asa ca de ce sa regreti ca nu ai spus ceva cand ai avut ocazia? Uneori e de ajus o vorba pentru a face lumina pana si in cele mai intunecate locuri...
...

marți, noiembrie 20, 2007

Ce e maturitatea?

E atat de usor sa visezi. Sa-ti imaginezi ca lumea e a ta... ca stele sunt pe cer doar pentru ca tu ti le-ai dorit acolo sus...
E atat de simplu sa crezi ca intunericul e lumina, sau ca zapada e calda. Cand eram copil tzurtzurii de la streasina erau mai buni decat inghetata :D ... E atat de simplu sa fii copil, sa vrei orice si doar cat ai inchide ochii sa obtii... Asta e copilaria ideala.
Dar daca exista o copilarie ideala, cum ar suna o maturitate ideala? Sa ai bani si nicio grija financiara?Sa ai o sotie frumoasa si copii, si sa fie dragoste si armonie in familie?
...
Dar oare ce e maturitatea? Cum se defineste?Este ea conditionata de varsta, sau doar de viata?

Mi-ar placea sa lasati un comment cu explicatia voastra despre maturitate :)

duminică, septembrie 16, 2007

Pe veci


Totul incepe cu un zambet, o privire aruncata intamplator . . . E toamna, si frunzele cad una cate una, pregatind covorul caramiziu, pentru regina toamna. Totul incepe sa cada intr-o usoara amorteala. Soarele uita sa incalzeasca precum o facea vara, cerul uita sa se insenineze si se lasa cuprins de nori, stelele se indeparteaza, odata cu luna . . . Copacii, isi pierd incet glasul, iar vantul, incepe sa teasa o panza, in mii de culori, noua haina a lumii.
Nimic nu mai e cald, nimic nu mai inspira viata . . . Si totusi, undeva, exista un coltisor, unde minunile sunt o banalitate, unde zambetele traiesc departe de racoarea vietii, rupti de timpul stapan. Exista un Colt De Rai, unde incap doar doua suflete, la umbra unui copac . . . Acolo, se intalnesc de mii de ani, in fiecare noua viata, doua suflete. Chiar de nu mai stiu cand s-au vazut prima oara, cum de se iubesc atat de mult, stiu doar ca acum sunt unul langa altul . . . Pentru ele, nimic nu e sigur, poate maine nici nu se vor mai vedea. Traiesc insa fiecare secunda precum ar fi ultima! De mii de ani, niciodata nu s-au pierdut unul de celalalt, insa mereu se revad schimbati, dar imediat se recunosc.
De ar fi in metrou, sau pe strada, in magazin, sau in troleu . . . Se spune ca dragostea nu tine cont de nimic, si asa este, insa doar cand se refera la suflete! Pentru noi, simpli muritori, stapan ne e doar timpul, caci el ne conduce fiecare secunda . . . Insa noi putem sa il pacalim, lasandu-l sa ne conduca, pana cand va fi momentul ideal, pana cand, si inima noastra il va putea infrange.
Pana atunci, sufletele noastra se vor intalni la umbra unui copac, departe de tot si toate, departe de timp, departe de noi . . .

marți, septembrie 11, 2007

Moartea unui inger

Inceput de vacanta . . . Inceput de vara! Nimic de facut, nimic de pierdut! Doar 3 luni de castigat . . . Acestea sunt gandurile unei tinere de 16 ani! O noua zi, o noua aventura. O noua seara, un nou inceput! O noua dimineata, un nou vis de implinit . . . Trecu o saptamana si nimic nu se schimba. Era aceeasi visatoare, aceeasi fata cu zambetul dulce si inima mare, cu chipul angelic, ce te fermeca doar cu o privire . . .
Era august. Vara incepea sa dea semne de resemnare, si toamna incepea sa faca cu ochiul! Insa, in lumea tinerei, nimic nu se schimbase . . . Aceasta zi urma sa fie una iesita din comun . . . Facuse ochii mari, si primul lucru pe care-l zari era chipul ei de ingeras somnoros din oglinda. Isi zambi timid, parca rusinata de cat de frumoasa era . . . Repede se trezi si se pregati de o noua zi. Insa nu se simtea in apele ei, ceva lipsea! Prietena ei cea mai buna . . . nu era langa ea! Se duse sa o caute, dar nu era acasa, iesise cu iubitul ei . . .
Tanara se intrista, si pleca de una singura sa se distreze cu celelalte prietene! Insa nu era acelasi lucru, nu avea acelasi farmec! Era ca si cum, inima i-ar fi fost franta, insa nu avea de unde sa stie asta! E mai usor sa iti dai seama cand suferi decat cand esti fericita, si deci ii era mai usor sa spuna ca SUFERA, decat sa-si fi dat seama ca mai intai a invatat sa IUBEASCA!
Timpul trecea apasator, ca si cum ar fi avut in spate un sac . . . Erau toate amintirile ce o legau de prietena ei! Erau multe si grele . . . Toti vorbeau si zambeau in jurul ei, iar ea zambea facandu-se ca intelege . . . Atunci realiza un lucru! Ca nimic nu e vesnic, si totul se poate schimba de azi pe maine. In gandul ei, o singura intrebare se nascuse: "Oare ar trebui sa ma schimb si eu? Prietena mea era ca mine, si s-a schimbat! Oare e ceva rau la mine?" . . . In acea noapte, ingerasul din chipul fetei, inchise ochii pentru ultima data.
Ingerii se nasc in fiecare, si traiesc odata cu noi, insa noi alegem cat sa traiasca ei, prin felul nostru de a fi . . .

luni, august 27, 2007

Adevarata dragoste


Stau in toiul noptii, si ma gandesc la tine ... Cu ochii inchisi, cu trupul amortit, cu mintea-mi adormita deja ... stau, si ma gandesc la tine. Cu coatele pe pervazul rece al ferestrei, cu becul inchis si cu televizorul stins, niciun sunet nu se mai aude, decat cel al greierilor de afara ... si al inimii mele ce bate ca nebuna!
Ganditor si pe alocuri melancolic, incerc sa-mi amintesc cu ce te-am vazut ultima oara imbracata, ce parfum avea pielea ta, ce gust aveau buzele tale, ce culoare aveau ochii tai ... Trist ca nu esti langa mine, si foarte fericit ca esti numai a mea, incerc sa ma tarasc catre pat, singurul loc in care pot fi mai aproape de tine in noaptea asta . . . Aproape ajuns la pat, ultimele tale vorbe imi fulgera parca prin minte, si imi trezesc tot trupul ... "Te iubesc!". Ce dulce pot suna aceste cuvinte spuse de tine.
Intr-un tarziu, ajung la pat. Ma invelesc cu o cearsaful de sub mine, si strang perna sub capul meu ... sa fie mai moale! Nimic nu se mai poate intampla, e punctul pus zilei de azi, si e inceputul pus zilei de maine ... Deja trecutul nu ma mai intereseaza, deja prezentul e dat uitarii! Nu te mai iubesc deloc!(Sa nu credeti ca sunt vorbe spuse la despartire ... sunt cele mai frumoase ganduri pe care le poate avea un indragostit, caci vei vedea de ce!)Doar viitorul conteaza pentru mine, caci maine vreau sa ma indragostesc iar de tine ...
Abia astept sa ma farmeci iar cu zambetul tau, si sa imi furi inima cu glasul tau! Abia astept sa te strang in brate de parca ai fi fost parte din mine din totdeauna . . . Abia astept sa simt gustul buzelor tale! Oare cum o fi?
Noapte buna acum si pe curand iubita mea . . .

sâmbătă, iulie 14, 2007

:)


Se spune ca viaţa unui om e presărată cu cărări si drumuri, cu indicatoare si semafoare, pentru a-l ajuta sa aleagă mai bine drumul ... Dar dacă asta e adevărat, atunci de ce nu găsesc drumul spre tine? De ce ştiu ca mă aştepţi la capătul lui? De ce nu pot sa te ating si sa te vad ... Sunt clipe în care-mi doresc sa ies de pe drumul vieţii mele, chiar de ar fi sa trec pe roşu, numai ca sa ajung pe drumul tău... sa ştiu ca undeva îţi voi ieşi în cale, si tu vei alege dacă sa mă eviţi, sau sa mă păstrezi ... căci drumul în doi poate fi mai frumos!

. . .

Se spune ca stelele sunt cel mai bun sfestnic al inimii! Dar dacă e adevărat, atunci de ce nu mă pot ajuta atunci cînd le povestesc despre tine, despre cum apari în visele mele si cat de frumos mă iubeşti în ele... De ce nu-mi şoptesc numele tău în adierea blîndă a nopţii?

. . .

Se spune ca ochii sunt fereastra către sufletul omului ... Atunci, dacă e adevărat, eu de ce, în fiecare noapte înainte sa adorm, îţi simt sufletelul cum se aşează între braţele mele, căutînd parcă mîngîiere si căldură? De ce nu mă pot vedea în ochii tai în timp ce te simt în braţele mele?

. . .

Simt că undeva te voi găsi, iar dacă mă vezi în drumul tău, să nu eviţi să mă tragi de mînă ... căci tu eşti pentru mine ceea ce vîntul e pentru pădure ... TOTUL, căci fără el o pădure e moartă, fără glas si fără viaţă!

luni, iunie 25, 2007

Ca un Dumnezeu

Care crezi că e cel mai important moment din viaţa ta?



Momentul în care ai aflat că ai cîştigat milioane de $?
Momentul în care devii tătic?
Clipa în care a spus DA?
Momentul în care îţi intalnesti jumătatea?
Noaptea în care ai avut parte de primul sărut?
Prima rază de soare pe care ai văzut-o pe lumea asta?
Ei bine, eu nu spun că nu ar fi importante aceste lucruri, dar pentru mine, cel mai important moment e dintr-un vis ... Visul in care eu urcam un deal şi încercam să văd ce e în vîrf. Ai avut vreodată senzaţia că doreşti să faci ceva, ce ti se pare anormal, inutil, fără sens, şi totuşi să ştii că e cel mai important lucru din viaţa ta? Ei bine, aşa am simţit eu în acel vis.
Şi am avut dreptate. În vîrful deal ului, nu era decît o poza. O poza a unei fete ce stătea tristă pe o piatra, exact în locul în care mă aflam eu acolo! Descurajat, am dat drumul pozei. În acel moment, un vînt a început sa bată încet, parcă fredonînd o melodie, si în acel moment am privit poza. Vîntul părea să-i mîngîie pielea catifelată, si sa se joace printre firele sale de par, parcă numai din dorinţa de a-i şterge tristeţea de pe chip, însă fata nu făcea decît sa suspine.
Am rămas uimit! Poza avea viaţa ... Pardon, fata avea viaţa! ... Şi totuşi chipul ei mă făcea să-mi retrag cuvintele. Părea o statuie, o piatra, o umbra a unei inimi care cindva a fost mare si strălucitoare!
Mă uitam la poza, de parcă as fi fost hipnotizat. Numai priveam o poza, ci un film, o viaţă! Eram cuprins de povestea ei şi devenisem curios despre ce i se întîmplase. Atunci şi-a întors privirea în sus, ca şi cum m-ar fi privit! Atunci i-am văzut chipul trist şi totuşi de o frumuseţe angelică. Mi-aş fi dat inima în acel moment numai ca să-i pot şterge o lacrimă cu ea! Am încercat să-i vorbesc, să-i fac semne, dar nu mă vedeam şi nu mă auzea. Mă simţeam atît de neputincios... Atunci am auzit vocea ei dulce strigînd parcă în şoaptă, numai pentru ea: "De ce eu?"!
Negru se făcu totul în jurul meu, nu pămînt, nu cer, nu aer, nu vînt!...Frigul îmi îngheţa şi inima şi sîngele ... Aveam senzaţia ca mor! Atunci am văzut cum din spatele ei, se întind doua aripi lungi şi albe... "E un înger!". Dar nu îşi întinse aripile sa zboare, căci toate penele îi cădeau, parcă nu avea niciun pic de viaţa în ea.
În lumea mea aveam puteri depline, puteam sa fac orice. Însă în lumea ei nu puteam face nimic. Atunci poza a îngheţat...Şi a rămas cu mîna întinsă către mine parcă, cu o lacrimă în colţul ochiului, cu un zîmbet trist în colţul gurii! As fi vrut sa aflu de ce, şi cum, şi ce va face! Dar e o poza, şi asta va fi de acum în colo ...

sâmbătă, mai 12, 2007

Un final nedorit

Din ochii sai negri, si plini de durere, o lacrima se naste...o lacrima ce singura, aluneca pe obrazul rosu al fetei, rosu de-atata plans, rosu de-atata suferinta, rosu ca focul din inima ei care candva ardea mocnit, care insa acum s-a stins!

E trista pentru ca nu intelege... plange pentru ca a pierdut tot ce iubea mai mult... sufera pentru ca toate visele sale se legau de el... Si totusi inca iubeste pentru asta e ultimul lucru care i-a ramas de facut... Trista si singura sta pe o banca, in mijlocul parcului, cu mainile acoperindu-si chipul... E aproape seara si o lumina blanda si portocalie, acopera intreg parcul, ca o cortina ce se trage peste specatacolul ce a fost ziua de azi. Insa aceasta trista actrita refuza sa-si termine partea, refuza sa accepte finalul pe care povestitorul i l-a scris. Actrita noastra e tanara fata!

Povestitorul, priveste de sus, trista sa actoare, si se gandeste ca totusi e un final prea crunt pentru ea. Asa ca incearca sa o ajute... Pentru inceput, povestitorul opreste timpul pentru ea... Norii nu se mai misca, Soarele ingheata, Luna ramane incremenita... frunzele raman suspendate in aer... vantul se opreste din batut... insa actrita nu observa nimic, ea fiind in continuare confuza si nesigura... Apoi povestitorul ii scrie un scenariu, special pentru ea...

SCENARIUL 1

... In scena apare tanarul ce o ranise pe tanara. Cu ochii indurerati de suferinta tinerei pe care inca o mai iubea, se apropie de banca unde aceasta statea si suspina. Se aseaza langa ea!... Fata ii simte prezenta, si fara sa ae uite la el ii spune: "PLEACA DE AICI! MI-AI LUAT INIMA SI MI-AI FRANT-O, ACUM CE MAI VREI SA-MI IEI? MI-AI LUAT TOT CE AVEAM MAI SCUMP PE LUME!!!". Tanarul se apropie de ea, si nu roasteste nici o vorba, nu face nici un gest, nici pulsul nu-i mai bate, doar o lacrima, in coltul ochiului ii apare. Incet lasa chipul in pamant, si da sa se ridice! Atunci fata il prinse de mana si il trase inapoi. Tanarul ridica privirea si intalni ochii, acum rosii, ai tinerei. Tanara il saruta, parca din dorinta de a uita tot, si de a o lua de la inceput! Tanarul, nu schita insa niciun gest, lasa privirea adanc in pamant, si cu tandretea unui tata, o inpinse pe tanara. Confuza, si uimita, aceasta nu vroia sa inteleaga ce se intampla... De fapt, era vorba de sarutul de adio. Tanarul ii spuse atunci: "CANDVA AI FOST TOT CE MI-AM DORIT. ACUM ESTI TOT CE AM VRUT. DAR ACUM NU MAI VREAU NIMIC...IARTA-MA! ADIO...". Tanarul intoarse spatele catre fata, si plangand se indrepta spre iesirea din parc, si de pe scena. Tanara ramase incremenita in picioare, nemaiputand sa se miste. De plans numai plangea, dar nici de simtit nu mai simtea nimic... Era ca si de piatra... Atunci, totul pentru ea s-a naruit, chiar si ultima speranta... Nu mai avea pentru ce trai, nu mai avea pentru ce spera... nu mai avea nimic. Fata, care candva te vrajea cu dulcele ei zambet, acum te ucidea cu indurerata ei privire... Era ca si moarta!!! ...

Povestitorul insa, a observat ca nu a facut nimic bun pentru actrita lui preferata... Asa ca mai incerca odata!.. Dadu timpul inapoi... si incepu sa scrie un nou scenariu ...

SCENARIUL 2

In scena apare cel mai bun prieten al tinerei. Acesta, cu o privire plina de compasiune si caldura, se apropie de tanara si o ia in brate... Aceasta il strange puternic in brate si incepe sa planga cat o tinea inima... acum avea un umar pe care sa se sprijine. Tanarul nu incearca decat sa o faca iar sa zambeasca, sa o linisteasca, sa o scoata din intuneric, si sa-i aprinda iar focul din inima... Incet, incet, cei doi stau si vorbesc. Tanara se descarca si tanarul o asculta... Incetul cu incetul, incep sa depaneze amintiri placute, si uita de tristete. Tanara zambea iar.... cei doi apoi se indreapta spre iesirea din parc. Tanara era inca trista, dar acum si-a aminiti ca nu e singura, si ca alaturi de prieteni este cu adevarat iubita, si pe ei ii va avea toata viata! Cortina se trage... timpul revine la normal. Luna incet isi ia locul pe cer, iar Soarele se stinge de tot, lasand cortina intunecata a noptii sa cada peste parcul, acum gol, in care doar vantul se mai plimba printre frunzele moarte de jos...
Povestitorul e multumit cu acest final, si e multumit ca actrita lui e pregatita de spectacolul de maine...

NU LASA O DEZAMAGIRE SA FIE FINALUL UNUI SPECTACOL GRANDIOS... E O ONOARE SA POTI FII UN ACTOR PE SCENA VIETII, ASA CA PROFITA DE INTREG SPECTACOLUL.

miercuri, mai 09, 2007

Te visez mereu

Umbra neagra a unei stele se-abate asupra mea, innecandu-ma in vise adanci intreaga noapte... In vise pot fi un inger care sa zboare ore intregi printre stele, in jurul lumii, dansand cu tine pe nouri sus, sus de tot, vrajindu-te cu albul aripilor mele!
... sau pot fi vantul ce fuge ca nebunul pe intreg Pamantul, prin padure, printre firele de iarba, dar ma opresc in geamul tau si iti soptesc ore intregi te iubesc, te doresc, te vreau langa mine!
... sau pot fi un fulg de zapada care cade diun ceruri la infinit, si de fiecare data aleg sa cobor cat mai aproape de tine, dansand in jurul tau, dorind sa ma topesc pe pielea ta, pe buzele tale, in mainile tale!
... sau pot fi doar eu, un simplu barbat, care te iubeste foarte mult, si care sta singur pe o banca, numarand secundele care trec pana sa apari langa mine, numarand frunzele ce cad din copac,frunze ce parca formeaza un covor care sa te indrume catre mine!
... orice as fi in visele mele, toate sunt legate de tine... la fel ca si inima mea!

miercuri, aprilie 25, 2007

Povestea unei lacrimi si dansul unui fulg

Vantul bate incet mangaind fiecare copac, fiecare creanga, fiecare fir de iarba, fiecare pasare aflata in zbor, lumina soarelui patrunde pana in cele mai intunecate colturi ale lumii, incercand sa aduca un strop de caldura tuturora, pe chip si in suflete... Pamantul, se lasa uitat, cu toate ca acesta da nastere tuturora... Ai privit vreodata o mama care-si creste copiii? Care isi da painea din mana, copilului ei, cu toate ca nu a mancat o zi intreaba? Care renunta la odihna de dupa servici pentru a-si face temele cu copilul, sau sa se joace cu el? Care nu doarme nopti la rand pentru a-si pazi pruncul? Intr-o zi am privit si eu astfel Pamantul, si am descoperit o poveste pe care v-o voi spune si voua!
Din lumina calda si blanda a Soarelui, care ne incalzeste noua viata si sufletele, ofera posibilitatea Pamantului sa uite! Sa uite apasarea grea o poverii ce o duce-n spate, povara grea a trecerii timpului ce nu se opreste sa-i lase o clipa de odihna. Aceste poveri sunt amintirile, amintiri inglobate in lacrimi, lacrimi ce se strang in fiecare gol si formeaza balti, lacuri, mari, oceane. Cu cat e mai mare, cu atat mai multe amintiri, si mai greu de uitat. Dar nu toate sunt amintiri urate, cum nu toate lacurile ori marile nu sunt lipsite de viata! Si totusi, cum omul uita repede ceea ce-l doare, la fel face si Pamantul. Fiecare lacrima e alinata de caldura Soarelui, si transformata in amintire, in fantoma, in umbra, ce se ridica incet incet la ceruri, luand un pic din apasarea de pe spatele Pamantului, dand uitarii durerea pentru a putea continua. Dar astfel se pierd si amintirile placute...
Si totusi amintirile nu se pierd niciodata... Ele sunt sus si acopera Cerul! De aceea, cand Pamantul vrea sa-si aminteasca de vremuri de mult trecute, e de ajuns sa dea nastere vantului, care cauta printre copaci si printre frunze, printre firele de iarba si picaturile de apa ale cascadelor, prin cuiburile pasarilor si culcusul animalelor, intreband, cercetand, cautand... Dar amintirile le gaseste mereu sus, in Ceruri! Asa ca, atunci cand o gaseste, amintirea e tot naluca, umbra ce pluteste printre nouri, si nu vrea sa coboare jos, inapoi in mintea Pamantului. Asa ca vantul o ademeneste cu promisiunea eliberarii, a vietii, infasurandu-se in jurul amintirii si transformand-o, din umbra in ingeras de nea, intr-un fulg de zapada unic in felul sau! Atras de mirajul vietii, fulgul incepe sa danseze si sa se lase purtat de dulcea melodie pe care vantul i-o sopteste la ureche, fara sa-si dea seama ce se intampla cu adevarat. Acum amintirea, fulgul, se apropie incet de Pamant, inapoi de unde a plecat (de unde candva era dorita uitata, acum e dorita inapoi)! Si dansand incet un dans al vietii, incet-incet isi da seama ca de fapt e un dans al mortii, caci e ultimul, primul si ultimul din viata lui, caci vede Pamantul apropiindu-se... Dar nu dispera si danseaza in continuare... Ajuns pe Pamant, fulgul se transforma incet in amintire, si inapoi de unde a fost uitata...
Dar nu e moarte, caci candva, amintirea aceasta va fi din nou uitata, si va avea din nou sansa sa danseze... Nici o amintire nu se uita, ci doar se ascunde, caci fara amintiri frumoase nu putem trai. Dar o amintire frumoasa se castiga din zece urate... Asa ca nu va fie teama sa gresiti, caci asta ne face pe noi sa ramanem lacrimi sau fulgi...amintirea noastra in mintea celorlalti, care nu ne vor lasa niciodata sa murim!

vineri, aprilie 20, 2007

I love

My love... the one that I would run to in a second, just to get a kiss from her! The one for whom I would give my heart and soul if her will request it from me. My love is in my mind every moment of the day... to see her, I just have to close my eyes, to hear her, I just have to listen to my heart, to feel her I just have to dream.... My love...

Imagine the wind that is blowing from the trees, as being the sound of the voice that you have waited all your life to hear. Imagine the stars that are shining in the night as being the eyes you dream every night! Imagine the grass that you are gently caressing with you hands, as being the soft skin of the one you love! Imagine your heart as being a bird that flies up...in the sky above, among the stars, throw the trees, near to the grass...

My love is among all this words, hidden in the rows, in the words, in the blackness of the night, in the light of the stars, in the wings of a pigeon, in the colour of the flowers!

But when is day, and all the star are gone, or when you are in the city, and there is no grass to feel, or when there are no trees for the wind to get a voice? I am not sad, because my heart will always fly to that piece of dream in which I can feel safe...

miercuri, martie 28, 2007

Happiness


How does it feel to feel? How does it feel to wake-up in the morning and feel the cold water on your face ... to smell the fresh morning air ... to see the sun rising over the sleepy city?
How does it feel to touch the door on your way out ... to see the room your leaving from ... to plan the day that its ahead?
How does it feel to talk to the person you were waiting to encounter that day ... to hear your voice in your mind ... to hear everything that she is saying ... to hear you talking to her ... to feel her breath as she is coming close to you ... to feel her lips gently stroking yours ... to feel your heart beating like mad in that instance ... to want to feel like that forever ...
How does it feel to see a smile on the street and to feel happy seeing that someone else is happy to...to hold her hand as she is putting her head on your shoulder ... to caress her hair ... to loose your self in her eyes?
How does it feel to go to sleep with her in your mind? How doe it feel to feel?
Imagine that the answer to all of the questions above is I DO NOT KNOW! Well ... in my opinion HEAVEN=FEEL! You can`t feel alive if you don`t feel! Without feeling we are just alive, waking zombies with no heart!
Remember, a smile from you, seen by a sad or confused person, can mean the difference between Heaven and Hell! So smile to your friends as much as you can, smile to your love, even if it is not close you..
SMILE BECAUSE IS A PRIVILEGE TO BEE HAPPY, BUT IS A CRIME TO KEEP IT FOR YOURSELF!

sâmbătă, martie 24, 2007

Tears

A tear felt from the sky or from a persons face, for a lot of people means sadness. But why?
In my opinion, a tear is something to be glad for. If you cry from happiness or sadness, you should be glad, because it means that the person is alive. In my opinion, tear, warm or cold, is a very good think for the heart! So what if the tear is cold today, tomorrow it could be warm! Be happy to be alive, and be glad that you have a heart that is beating, and it could bring you the strongest feeling in the world. Only few have this potential!
But remember! The tear, must not trickle inside the heart, only outside, on the face!

luni, martie 19, 2007

I will love you


Day by day I look at you, not knowing what to do... I`d gladly give myself to you, but don`t ask for my heart... My heart is free, my heart is gone, my heart is just beside your window, waiting for you to open it, so it can enter in your life!
My heart chose to look after you, my heart chose to love you, but only you can choose to love me! Imagine that a smile from you, is like a key for me and every time you smile, a door to Heaven opens for me... You`re every word spoken will be like oxygen for me! You`re every kiss will be like a gift for me, a gift that I`ve waited for all my life.


If I was made of sand, and you were the ocean, I would dissolve myself to you, so I could be with you forever. If I were a snowflake, and you were an angel in the sky, I would fly to Heaven, just to melt myself on your lips. If I were to be the Sun, and you the Moon, I would never rest to run after you, even if it will took me 100 years, just to see you...
I will find you, and I will steal your heart, just as you stole mine the first time I dreamt of you! I`M NOT BLIND BUT I CAN`T SEE YOU. I`M NOT A FOUL, BUT I DREAM OF YOU. I`M NOT YOURS, I JUST LOVE YOU.

A boy and his heart

Once upon a time, there was a little boy that had a little heart! And he toked good care of it! The time passed and the boy and his heart were like the night and the stars, inseparable! Were one went, the other followed...

One morning, the boy woke up, and as he was waking, he felt something has missing... He was right! As the little boy was dreaming, a piece of his heart was taken by the girl of his dreams... The time passed, and piece by piece, the little boy has left without a heart... Sad and lonely, the little boy missed having his heart everywhere, with him...

One night, the little boy went to sleep... He began dreaming... and in his dream, the girl that toked his heart appeared... Angry, the boy rushed to ask the girl where his heart was... The girl smiled at him, and pointed to the stars... The boy suddenly woke-up! Confused, he went to the window and looked at the stars... And to his surprise, he saw the girls face drew in the stars, her voice in the nights wind, her eyes in the moons light... But his heart was not there... Sad, he went back to bed... That night, the girl appeared again in his dream, but this time, the boys heart was next to the girl... Then he realised that the girl and his heart were the same thing...

The next morning, the boy has verry happy, not because he got his heart back. His heart was lost forever! He was happy because, his heart was free, was everywhere around him... And why was he happy? Because with his heart being free, the little boy grew wiser, because he learnt an important lesson: IF YOU LOVE SOMETHING VERY MUCH, DON`T BE AFRAID TO LET IT GO... BECAUSE IF IT LOVES YOU, IT WILL RETURN BACK TO YOU, AND REMAIN WITH YOU FOREVER.

LOVE IS NOT FEAR, LOVE IS TRUST! LOVE IS NOT DOUBT, LOVE IS BELIEVE! LOVE IS NOT A THING, LOVE IS EVERYTHING!

sâmbătă, martie 17, 2007

My first lesson

This is the story of my first love...it happened right after I made that wish!


It was about 3 years ago, in autumn! In that period I was involved in a contest, software contest, and there were a lot of things on my mind. Little that I knew, a girl was trying to talk to me, but I was to concentrated to notice her... After a month I think, after she got almost had enough of my attitude, she crossed my road, the road of my life. In two-three days we were holding hands, and kissing :D ! Cute!!! My past and hers were like water and fire! Everything around me shouted at me to stop this madness...this relationship! But I saw something in her, I can`t explain it but...I decided to continue despite some problematic issues (confidential).
We were together 7 months...After 2months, I made a mistake, that cost me much...I`ve stopped listening to my heart for a day and the next I found myself crying because I felt like I had cheated my every nature, her every smile, everything around me. (confidential) After that day, I made a promise to myself, to never cast away my heart, but to always listen to it, and to let more from my side, and to ask less of her! Big mistake.

The time was passing...everything looked like it was going good...but it was not! the reasons were clear to see:we were seeing one another maybe 5h per week, for different reasons, regarding her. But I didn`t gave a fuck!She was mine and I was hers, and this was all I wanted!
Time passed and after a verbal fight, we broke up! She got bored of me...In June! I was disappointed in me, and in my heart...After 3weeks she came back to me, and foolish of me, I toked her back in 2min...Forgetting all the reasons she brooked-up with me in the passed.It was summer, but I gave all my time, just waiting for her, and I ignored everything around me, friends, family...She was everything I wanted. After 2moths we brooked again. This time it was strange, because, I was kind-of expecting this, from the moment I toked her back.
So what do you thing I did? I decided to ignore her, Childish of me, but it helped. After 1 year I kind-of made peace...What did I learn?


LESSON 1: DON`T GIVE YOUR HEART TO EVERY SWEET SMILE THAT YOU SEE!

LESSON 2: DON`T CHANGE YOUR LIFE, BECAUSE YOUR FRIEND ARE WHO YOU ARE, YOUR FAMILY IS YOUR PAST, PRESENT AND FUTURE. SO DO NOT IGNORE THEM.

LESSON 3: TO LOVE SOMEONE, YOU FIRST HAVE TO BE GOOD FRIENDS!!!AND ONLY THEN YOU SHOULD GIVE HER YOUR HEART!

PS: Confidential means that there are some details that are not mine to tell!

vineri, martie 09, 2007

My dream

A bright light opens my eyes... It was warm... Confused, I looked around me, to find myself on a river of green grass, flowing from the woods high above! It has flowing all around me, avoiding my feet, afraid of me.
I looked up, and saw beautiful flours, flying around me, rising from the river... I tried to move, but I could not. My feet were petrified, impossible to move, like they were not listening to my mind...Strange!, I said to myself. From the woods, I heard a voice, that seemed familiar to me.
Intrigued, I looked up, to see a white light, from the black sky, falling in the woods. I tried to run, afraid of what could that be...A figure was taking life from the black forest...It was a girl, but with two big black wings...She was coming in my direction... I tried to move my hands...my body! I closed my eyes...expecting the worst. After 2min, I opened my eyes, to find the sweetest thing I ever seen! My heart started to rise from my body, when her mysterious eyes, entered my body, my mind, my soul...her hand has holding my heart, but I was still living.
Then she came close to me, and kissed me...From my back, two white wings raised! I could move my hands, I could move my feet, I could fly! I looked at the girls, and she was smalling at me... I tried to kiss her... but the dream was over for me. I woke-up!
I realised what happened! It was my heart, taking to me, saying: "Your dream girl will be the one who takes your heart without asking, and will give you wings when you will most need to fly!...she will complete you!You will be hers for ever, but she will not be yours, because she will be all you are, all you see, all you want, all your life, all your future. And you do not own this things!"

miercuri, martie 07, 2007

Desire

Story of my soul... I always wanted to fly among the clouds in the day, and to dance in the night with the stars...

I always wanted to run in the woods side by side with the wolfs, to feel free to howl, to feel protected by the wood, to find comfort in laying on leafs and looking at the wind running from tree to tree, dancing like an angel, beautiful and quiet, but magical and all so mysterious...
Everything I always wanted....is to feel free...to feel free! But I can`t. So I have found freedom in loving who I desire, how I desire, and when I desire!
I love a smile, I love the beautiful voice that I hear every time of the day, like a whisper in my mind. I love the sweet face that I see every day in my eyes, when I close them...

luni, martie 05, 2007

What is love

What is love for you?Is it a feeling? Is it an idea? Is it a fantasy, a desire, a goal?Love is not in-love! You can be in-love everyday whit a different thing...Me for example, I fall in-love everyday, with the sunrise, every night with the sweet whisper of the stars...every time I see a beautiful girl :D
The big difference is that you can love only once with all your heart...If you`re lucky, you`re first love will last for ever, if not, when you break up, your heart will loose some of the shine it has, and you will loose some of the trust in it!When you fall in love, is not you that chooses, it`s your heat...

What do I want to say to you?In to be in-love every day :0 but in the night choose smartly who to love the next day, because it van bring you happiness or sadness!

miercuri, februarie 28, 2007

Falling star...

Don`t trust your life in the hands of a falling star... This is not a warning :) ! What do I want to say is be careful what you wish for! So, my story begins in the summer of 2004...in a summer camp, situated in a mountain area...in a forest!...camp fires, grills everyday...it has a very happy period of the summer...a week with my friends...sweet life! But 6 days passed very quickly...It was Sunday morning...10:00 probably! I got-up, washed my face, brushed my teeth,and so on...woke my friends up!And in that moment, I felt that my life will never be the same! You may laugh, but that day really changed my life...
Everybody got-up, finally, but nobody was in the mood for some fun...they were packing, saying goodbye, or already gone!So, I began to pack also, and to begin collecting yahoo ID`s, phone numbers... A pretty boring day...It was 20:00 approximately!I was eating dinner at the lunch hall!At the table, I propose to my Friend to stay-up all the night, in the hall`s balcony!they accepted!
The time passed very slowly, like a river, trying to go up-hill!One by one, everybody was falling pray to SLEEP!In the middle of the night, I has left alone in the balcony..."I should go to sleep!", I said to myself!But I haven`t.
I said no, and I got a chair, and just stayed looking at the stars and listening to the forest, telling stories to the stars, rivers and animals!
It has 02.00. The sky has full with stars...So I began looking at them, trying to imagine myself dancing with them, and with the girl that I love...Then it fit me:"How does it feel to love someone?". I stayed 2min thinking about this, and still looking at the sky. then, I saw a star falling. I remembered that someone told me that if you make a wish when you see a star falling, the wish will come true. I did not believe in this story, but my heart did, so I wished:"I want to know how it feels to love a girl?"... And the hole night I haven`t seen another falling star... In the morning I went home. with my friends...
Time passed over my wish, and I forgot about it!
School started in autumn, and after one month, I began to love someone...but this is another story!

Buna,

Ma numesc Silviu si mi-ar placea, daca citesti povestile mele, sa lasi si o opinie... Ar conta enorm pentru mine... Pe curand!!!
Numai bine...